Atunci când vine vorba de creșterea copiilor, majoritatea familiilor se confruntă cu aceleași provocări: cum pot asigura un mediu benefic pentru micuți, care este alegerea potrivită în privința grădiniței sau școlii pe care să o urmeze, cum să transmită cele mai sănătoase principii.

Pe lângă acestea, familiile în care părinții au naționalități diferite trebuie să răspundă la câteva întrebări legate de aspectele culturale pe care să le transmită copilului.

Alegerea limbii native a copilului poate fi o misiune imposibilă pentru părinții care provin din culturi diferite, însă specialiștii în educația timpurie ne asigură că micuților le este foarte ușor să învețe două limbi în același timp, mai ales dacă procesul este susținut de toți adulții implicați în educația lui, iar părinții își asumă identitatea culturală.

Fiona Duțu, Head Teacher la grădinița britanică Acorns Nursery, ne împărtășește din experiența personală și profesională. Fiona și-a crescut copilul într-o familie bilingvă și lucrează zi de zi cu copii sub 5 ani care au învățat simultan 3 limbi. ”Dacă nu doriți să îl puneți pe copil în situația de a alege între mamă și tată, nu e nevoie să alegeți una din cele două limbi vorbite de cei doi părinți, ci pe amândouă. Un copil poate începe învățarea a două limbi chiar înainte de a rosti primele cuvinte.”

Dacă la trei ani un copil amestecă termeni din limba engleză în conversațiile uzuale, părerea majorității este că acesta nu poate diferenția cele două limbi, iar starea de confuzie se va adânci cu timpul. În realitate, este doar o etapă. Ulterior, copilul va putea răspunde la întrebări folosind limba în care i-au fost adresate, pentru ca mai apoi să poarte conversații întregi alegând singur vocabularul în funcție de interlocutor sau locul în care se află.

Părinții care își cresc copiii în mediu multicultural se tem că aceștia vor avea lacune și întârzieri în conversații. Studiile demonstrează că micuții bilingvi nu înregistrează întârzieri nefirești vârstei într-o conversație în care sunt folosite ambele limbi. Chiar și copiii de 3 ani își pot adapta limbajul astfel încat să fie înțeleși de interlocutor.

”Mai mult, învățarea a două limbi în copilăria timpurie le dezvoltă procesele cognitive cu efect pe termen lung. Atenția permanentă de a schimba limba folosită conduce la abilități cognitive foarte importante pentru viitorul său. Cercetătorii au demonstrat că un copil care vorbește două sau mai multe limbi, concentrandu-se în permanență să folosească limba interlocutorului devine adultul apreciat la locul de muncă datorită capacității de a schimba extrem de rapid atenția între sarcini și a le rezolva eficient.”, explică Fiona Duțu.

Astfel, primind suport educațional adecvat, copiii care se nasc în familii bilingve devin vorbitori nativi ai ambelor limbi și își dezvoltă abilități deosebite,  în timp ce adulții rareori reușesc să vorbească fluent o limbă străină.