Creativitatea, inteligența emoțională și independența sunt abilități de bază pe care copiii generațiilor actuale trebuie să le posede pentru a cunoaște succesul, acum și mai târziu, pe plan personal și profesional. Aceste aptitudini pot fi dezvoltate armonios, cu ajutorul unor strategii educaționale de identificare și celebrare a trăsăturilor care îi fac unici pe copiii noștri. Învățarea interactivă, într-un mediu vesel, motivant și sigur este cheia către o educație sănătoasă. Uneori, însă, includerea iresponsabilă a tabletelor și telefoanelor smart în rutina copiilor îngreunează achiziția abilităților sociale și cognitive, favorizând, în schimb sedentarismul și competitivitatea.

Conform unui studiu efectuat în 2016 de Asociația Americană de Pediatrie, copiilor le este greu să traducă informațiile din lumea digitală în experiențe tridimensionale, date fiind atenția, memoria și capacitatea de simbolizare încă imature. Pentru o dezvoltare sănătoasă, copiii au nevoie de o relație autentică și blândă cu adulții, cu ceilalți copii și cu mediul înconjurător real.

“Ceea ce copilul trăiește până la vârsta de 7 ani devine o parte importantă a felului în care el va gândi și se va comporta pe parcursul vieții.”, spune Helen O’Donoghue, expert în sisteme educaționale internaționale. Un copil prezent, implicat și activ va deveni un adult hotărât, independent și atent la problemele societății, pe când un copil prea puțin activ și deconectat de mediul înconjurător va adopta comportamente iresponsabile.

Cum susținem procesul de învățare în era “Social Media”

Helen O’Donoghue împărtășește și câteva strategii și idei de activități care au rolul de a eficientiza, la grădiniță și acasă, procesul de învățare al copiilor tot mai fascinați de tehnologie și ecrane smart.

  1. Joaca înseamnă învățare, nu o exclude din programul zilnic! Pentru copii, joaca reprezintă cea mai importantă sursă de informații. Din interacțiunea cu mediul înconjurător, interior sau exterior, din socializare și din jocul de rol, copiii ajung să înțeleagă ce îi pasionează, ce îi face curioși sau chiar ce îi sperie. Joaca este limbajul copiilor, iar adulții, fie ei educatori, părinți sau rude, trebuie să învețe acest limbaj pentru a le asigura o dezvoltare armonioasă.
  2. Integrează interesele fiecărui copil în deprinderea capacităților cognitive. Chiar și adulții rețin mai bine un subiect atunci când acesta le stârnește interesul. Pentru copii, abordarea scrisului, a număratului și a vorbitului prin prisma temei care îi pasionează dă rezultate incredibile în dezvoltare. Dacă un copil este pasionat de dinozauri, spre exemplu, numărați împreună figurine, citiți povești cu dinozauri, confecționează fosile din hârtie și încurajează-l să exploreze textura, mărimea și forma.
  3. Concentrează-te pe deprinderea capacităților de bază pentru învățare, nu pe grăbirea procesului de dezvoltare. În perioada preșcolară, copiii se pregătesc pentru ce urmează să învețe ulterior, în anii de școală. Scopul educației preșcolare nu este acela de a-I face pe copii să scrie perfect, ci mai degrabă, de a dezvolta legătura ochi-mână pentru achiziția propriu-zisă de mai târziu. Copii pot fi încurajați să deseneze diverse forme predefinite, pentru cultivarea fluidității mișcării.
  4. Creează întotdeauna o provocare pentru copii. Copiii iubesc aventurile și, cu cât procesul de învățare arată și se simte mai mult ca o aventură, cu atât receptivitatea lor va fi mai mare. Dacă un copil reușește, spre exemplu, să sorteze foarte ușor obiectele din lemn de cele din metal și plastic, atunci activitatea nu îi aduce nimic nou îi învățare, doar confirmă o abilitate existentă. Această situație poate fi remediată prin întrebări care să stimuleze gândirea copiilor, precum “Care dintre aceste materiale sunt provenite din natură și care sunt confecționate de om?”
  5. Include informațiile abstracte, precum numerele, în contexte din realitate. Copiii sunt foarte receptivi la activitățile concrete, pe care le pot încadra repede într-o situație familiară. Cuvintele și numerele sunt pentru ei noțiuni abstracte, dar pe care le pot învăța atunci când sunt integrate în mediul potrivit. Crează spații dedicate contextelor reale de viață. De exemplu, un spațiu care imită o bucătărie, etc. Include imagini și cuvinte asociate contextului ales (precum obiecte, calități ale obiectelor sau acțiuni desfășurate în mediul respectiv), iar copiii le vor recunoaște mai ușor.

Implicarea copiilor în activități distractive și în viața reală este esențială pentru o creștere sănătoasă, atăt în plan fizic, cât și emoțional, iar sfaturile propuse mai sus sunt un început excelent pentru o educație adaptată nevoilor copiilor și vremurilor actuale.