Mai mult decât de putem imagina, comportamentul adulților are o influență majoră asupra formării copiilor cu care interacționează. Conform unul studiu publicat în 2012 în Open Journal of Modern Linguistics, aportul familiei este extrem de important în dobândirea abilităților necesare pentru adultul de mai târziu. Cercetătorii au demonstrat că sprijinul primit din partea părinților favorizează cititul în clasele primare într-o mai mare măsură decât nivelul de inteligență al copiilor. Astfel, comportamentul adulților, fie că sunt părinți, educatori, bunici, prieteni sau bone,  poate dicta, în mod indirect,  modul în care copilul depășește provocările cotidiene

Cum educația din primii ani de viață reprezintă baza dezvoltării ulterioare armonioase, iată câteva tipuri de comportamente ale adulților care ar putea influența negativ procesul de învățare atât la grădiniță, cât și la școală.

  1. Comparația și critica scad motivația copiilor pe termen lung

Cu toții ne amintim comparațiile pe care părinții noștri le făceau între noi și colegii de clasă sau prieteni. Uneori, ședințele cu părinții de la grădiniță sau școală erau concentrate în jurul acestor comparații. ”Cel mai cuminte copil, cel cu rezultatele cele mai bune, un elev mai ascultător decât altul…” aceste comparații ar fi dificil de suportat chiar și pentru un adult, iar în cazul unui copil ele influențează calitatea procesului de învățare. Cultivarea permanentă acasă a ideii de competiție îi va crea copilului sentimentul că nu va reuși niciodată să fie la fel de bun ca ceilalți, iar motivația sa și entuziasmul vor scădea drastic.

“Evitarea comparației însemnă evitarea unor sentimente precum mâhnire, ciudă, invidie, furie etc, sentimente care îngrădesc potențialul și nu dau posibilitatea copilului să se dezvolte”, spune Valentina Secară, fondatoarea grădiniței cu profil britanic Acorns.

  1. Comportamentul supra-protector împiedică dezvoltarea independentă a copilului

Așa-numiții “părinți elicopter” sunt aceia care sar prea repede în ajutorul copilului și nu îl lasă să se confrunte cu niciun fel de provocare.

Teama părinților față de greșelile copiilor se reflectă în procesul de învățare prin dependență față de adulți și o capacitate scăzută de lua decizii. În fața unei sarcini noi în sala de clasă, copilul cu părinți supra-protectivi se va simți anxios și va avea dificultăți în a găsi o soluție optimă pentru probleme simple. Acest tip de comportament se va replica, mai târziu, în situații din viața de adult.

  1. Invalidarea sentimentelor copilului îl fac neîncrezător

Nevoia de apartenență este a treia în piramida dezvoltată de Abraham Maslow, după nevoile de securitate fiziologică. Atunci când copiii exprimă o emoție sau o experiență personală caută, în primul rând, înțelegere și validare din partea părinților, nicidecum sfaturi, păreri personale sau corectări.

Invalidarea sentimentelor de către părinții îi dă copilului un sentiment de nesiguranță în propriile resurse, iar procesul de învățare va fi caracterizat de îndoială și anxietate în exprimarea creativității.

  1. Neglijarea copilului – pericolul din familiile moderne

Zilele lungi la birou, vacanțele petrecute pe email și activitățile întrerupte de apeluri importante îl fac pe copil să se simtă invizibil pentru părinți.  Astfel, el va încerca să atragă atenția prin acțiunile sale, iar procesul de învățare va avea de suferit din cauza problemelor comportamentale.

Educația pozitivă, model aplicat în  Acorns Nursery, se concentrează pe evitarea comportamentelor nocive în formarea copiilor. Acestea sunt înlocuite cu entuziasm, blândețe și respect reciproc. Aplicarea strategiilor educaționale în afara sălii de clasă este responsabilitatea părinților, iar reușita în implementarea metodelor educației pozitive și acasă aduce beneficii extraordinare în dezvoltarea copiilor.